Final destination :E ucigator de dimineata, intr-o zi de sambata, si totusi mai gasesc o farama de putere sa imi lipesc degetele de tastatura. Sa fie de vina oare micul pui de somn pe fondul unui film vechi de pe MCM? Orice ar fi eu ii multumesc.
Noaptea nedormita a fost lunga si – speram noi – fructoasa. Mirosul greu de dugheana abunda in incapere, ca doar artistii, boemii de ei, trebuie sa-si destinda gandurile cu o tzigara si un pahar de vin nobil. Sau poate mai multe?
Ideile se regasesc in cantitate industriala. Ideile sunt variate si nu e asa de usor ca in politica sa pornesti la masa tratativelor cu discursul scris de-acasa – de oriunde s-ar afla ea. Speram totusi sa ajungem la un consens in final.
Toaca bisericii de vis-à-vis parca imi tabaceste creierul si ma intreb daca pentru oamenii de acolo nu exista nopti albe. Trebuie sa recunosc ca nici nu ma intereseaza “tratativele” lor nocturne cu Dumnezeu, dar ar putea sa-I mai faca si Lui o campanie de promovare ca a cam inceput sa-si piarda din popularitate. Pentru artisti ei sunt propriii lor dumnezei.
Cu cat cerinta ni se pare mai inabordabila cu atat ne incapatanam sa-i venim de hac si sa incercam cai pe care inca nu s-a pasit. Ciudat, toate variantele de rezolvare ni se par importante si nu ne putem concentra asupra uneia singure. Constat ca suntem atat de diferiti!
Poate in asta consta tot farmecul.

Ultime cuvinte: Dupa cum se vede razboiul intre sexe si-a aratat fata si in aceasta echipa, in care baietii, fiind depasiti numeric si-au pastrat demnitatea si au ramas pe pozitii in ciuda asalturilor provenite din partea fetelor a caror ”unitate” nu ne-a oferit prea multe ocazii de “sabotare” si de ”infiltrare”. Bineinteles acesta este si avantajul unui grup mixt, se fac tabere, se schimba replici care mai de care mai acide, toata lumea rade si intre rasete mai ies si niste idei al draq de interesante. Avand in vedere calitatea membrilor acestui grup insa, nici una din “tabere” nu a reusit sa-si impuna dominatia, baietii au rezistat eroic in fata respingerilor ideilor geniale ale acestora de catre fete, iar acestea din urma, ma rog aici prefer sa-mi las coechipierele sa completeze pentru a nu se insinua ca le-am diminuat cu ceva creativitatea J.
Acum, la ora 6 dimineata, cand cu totii suntem epuizati de confilict, preferam sa lasam pe altii sa se ”razboiasca” in idei. Lasam aceasta sarcina unor personaje a caror calitate morala nu poate fi pusa la indoiala si care ne-au facut vietile un pic mai colorate cand eram prea mici si fraieri sa ne dam seama de problemele cu care vom da piept. Este vorba despre personaje animate mult indragite de copii (din cate stiu eu) si de un numar semnificativ de public mai matur. Totusi ramane problema…..cine-s mai tari tipii sau tipele?.....uitati-va la numarul de personaje animate feminie si masculine…..poate acolo sta raspunsul .

Femei si fotbal…nu vreau sa par misogin dar…se pare ca sunt. O.k., acum sincer vorbind, daca tot stam la povesti despre femei si ce cauta ele pe stadioane si chiar mai mult, potentialul lor efect diazepamic asupra masculului carpatin beligerant ce “strica imaginea fotbalului romanesc”, eu trebuie sa intreb daca mai are cineva idee pe lumea asta post-feminista de ce naiba mai inseamna misoginism. Mie mi se pare o intrebare destul de pertinenta tinand cont de faptul ca daca tii mortis sa aduci un numar din ce in ce mai mare de reprezentante ale partii gratioase a androginului pe stadion, cam trebuie sa te iei si de acest aspect. Incerci sa spargi tipare “misogine” inauntrul carora femeile nu pot gasi foarte usor un loc in tribune, ai vrea sa le poti desena stadionul drep un loc “cool” in care pot fi ele insele, un loc in care egalitatea nu e un lucru ce trebuie castigat ci ceva ce pur si simplu te invaluie din momentul in care pasesti in interiorul arenei…(semnat Vlad)

In orice caz, brieful…ok…noi ca si studentii extraordinar de eminenti ai Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrativa au catalogat brieful ca fiind o leak utopic…ok sa zicem ca intr-o lume ideala, ma rog Romanie, in care femeile chair ar fi interesate sa se “sacrifice” cu scopuri pacifiste pe stadioane si ar participa cu o sete nesabuita la trairile fiecarui jucator (cu abdomenul si bicepsii la vedere - ca doar nu s’or duce fetele degeaba la spectacol)…acest mijloc, respectiv fanele insetate de fotbal, nu ar asigura - din punctul nostru de vedere - o scadere a gradului de violenta pe stadioane (scopul) ci, ba din contra, umila noastra parere adera la imaginea in care femeile, avand sentimentul de rebeliune si violenta reprimate - pentru ca nu se cade sa nu te porti in societate altfel decat ca o doamna finuta, suava si ipocrita - vor considera stadionul un loc in care vor putea refula si vor demola cliseele de fetite cu fustite si rochite roz, asezate ca bombonelele pe tort intr-o masina mica si colorata (a fi citit VW Beetle) cu care se pot strecura usor prin traficul infernal din Bucuresti, dar mai ales pe care o pot parca in cele mai imposibile locuri - nu lateral bien sur J. Astfel amazoancele noastre renascute din cenusa gazonului proaspat udat, se vor pierde in euforia momentului si isi vor dori egalitate, egalitate in sanse de a ocupa cele mai bune locuri din peluze, egalitate de a savura o punga de seminte al carui continut il vor imparti frateste cu umarul suporterului din fata, dar mai ales egalitatea privind libera exprimare a trairilor interioare, care in mod surprinzator, nu sunt foarte diferite de trairile interioare ale partenerilor lor, ambele tipuri implicand familiile, stramosii si alte persoane dragi ale jucatoriilor din echipa adversa. Concluzia mea: fetele noastre dragi se vor integra foarte bine in atmosfera meciului! (semnat, Cora)

SA STITI SI VOI CU CINE VA PUNETI

Eu sunt Andreea si acum scriu. Dar stati sa vedeti despre ce scriu! ;)

Ce sa mai vorbim atat!!! Chiar suntem o echipa >:D<…Sa urmarim…

Vlad intarzie ca de obicei sa dea un raspuns. Uimitor, dar el este cel care se afiseaza ultimul de fiecare data! Sa nu privim totusi situatia atat de pesimist, pentru ca merge totusi pe principiul “mai bine mai tarziu decat niciodata”. Hai sa spunem ca ii place doar sa fie independent si sa coabiteze cu ceilalti dupa propriile reguli. Faptul ca are o imaginatie care abunda de cadre nemaiintalnite pana acum, compenseaza aparenta lipsita de orice picur de responsabilitate. Este un personaj lipsit de bariere in sfera gandirii ceea ce ajuta foarte mult echipa. Critica permanenta la adresa sistemului de conceptii ne ajuta sa reflectam inca o data asupra problemei si sa intelegem ca ar putea fi vazuta si din alta perspectiva. Partea proasta ar fi ca de multe ori el isi imagineaza cu totul altceva decat am inteles noi si am incercat sa ne reprezentam.

Sfat: Fa-ne te rog o schita pentru ca vorba: “Ce ai vrea, sa iti desenez?” s-ar putea transforma din sarcasm in solutie.

Ce imi place la baieti este ca ei, in cele mai obisnuite cazuri, nu oscileaza intre mai multe personalitati. Stii de unde sa ii iei si unde sa ii pui. Numai noi membrele sexului frumos adoram sa ne complicam existenta. Dar acesta poate fi un avantaj, ca nu degeaba suntem experte intr-ale comunicarii! Bogdan se concentreaza, mai presus de toate, sa ne demonstreze ca el este un “barbat” adevarat. Ce atata de “3XMuiere”…Barbatu’ e facut sa conduca, sa se impuna, sa hraneasca gurile incapabililor si sa tina intregul univers pe brate ca un adevarat Atlas ce se gaseste. 1+1 fac 2 si nimeni nu poate contrazice acest lucru ca doar poate fi demostrat cu cele mai palpabile instrumente. Latura sa extrem de masculin ne ajuta sa fim concreti, concisi si rigurosi, dar mai presus de toate sa ne ferim de a ne da in barci cu idealismul. Uneori face exces de zel pana intr-acolo incat pare un “ciutan rasfatat”, dar are sa-si revina “pe experienta ce trece”.

Nu este nici pe departe un Führer, ci simpla ei prezenta impune respect, ordine si exigenta. Cora cand petrece petrece, cand rade rade si cand munceste “apăi” munceste de-adevaratelea. Nu cere nimic mai mult decat sa stii ce vrei si sa iti duci sarcina pana la capat pentru ca asa se cuvine. Este un real lider si asta fara sa fi zis vreodata. Mai mare dragul sa o privesti cand ia laptopul in brate si incepe sa isi butoneze ideile.

Cand auzi: “ideea asta e foarte buna” - spus cat se poate de sincer - poti sa ai certitudinea ca asa este si sa te umfli in pene pana explodezi de mandrie. Da pe-afara de franchete, dar asta numai pentru ca iubeste calitatea muncii noastre si doreste ca rezultatele ei sa devina marci inregistrate. Cu tot cu harnasamentul sobrietatii, rade cu pofta la glumele noastre de “ne-aristotelici”(cei care stau pe muchie de cutit sa nu cada in prapastia excesului).

In concluzie: Unde dragoste nu e nimic nu e!(dragoste de oameni , de munca, de viata)

Love me, feed me, never leave me! Este deviza unui mic pisoi neajutorat. Insa trebuie sa citim mai bine printre randuri sa vedem ca nu e chiar asa. Pisoiul chiar isi urmareste obiectivele si ajunge sa le indeplineasca oricare ar fi sacrificiile. Nico este imuna la critici, observatii, cicareli pentru ca nu regreta niciodata ceea ce a facut si ce face, asta pentru ca mai importante sunt scopurile decat mijloacele.

Este o adevarata “comunicatoare”: cea mai sociabila dintre toti, lipsita de inhibitii, stie cum sa jongleze cu slovele ca sa te aduca exact acolo unde isi doreste. I-o fi placand sa fie tinuta numai in puf si sa para ca doarme si leneveste toata ziua, dar numai PARE. Strategiile de comunicare sunt multe si diversificate pentru ca fiecare dintre noi are “propriul limbaj”. Intotdeauna cu un stil original, ea miroase, aude si pipaie ideile. Intotdeauna va exista ceva senzual in fiecare dintre perspective, ceva care va conferi unicitate si atractie.

Mie da-mi un BRAVO si mai fac! Ce-i mai minunat si mai minunat decat sa te joci cand muncesti si sa munceti cand te joci! Mai o gluma buna plina de “subtilitate pe fata”, mai un pahar cu suc, o saratea, o atentie, o maslina ca doar trebuie sa scarpinam intre coarne Ideile ca sa iasa la suprafata. Imi place sa supraveghez lumea care munceste cu spor si asuda de atata efort al cugetarii. Mai vrei o perna, o patura? (ca doar Ideea trebuie sa se simta cat mai confortabil ca sa fie constienta ca e de vita nobila). Cand vad ca Ideea incepe sa exagereze cu delasarea si sa se imbete cu divagarea pun piciorul ferm in prag si zic: “Gata, ca nu actionezi din datorie, ci numai din inclinatie”.

Dar cel mai placut moment e trasul concluziilor. Cand petrecerea se sparge si Ideile se mai tarasc spre iesire, dar nici o sansa sa se mai faca remarcate, e cel mai placut sentiment - spaland un pahar, o farfurie, o cana si o lingurita - sa pui puzzle-ul cap la cap. E timpul montajului. Imaginile se reiau la nesfarsit pana dau pelicula perfecta a rodului muncii noastre. Avanpremiera are loc la granita dintre vis si realitate, cand capul isi continua iminent calea spre perna.

FIN

Sper ca ati savurat momentul si va mai asteptam pe la noi!:)